Ospatar

Click pe imagine pentru a vizualiza filmul:

4

Prezentare OSPATAR

AI URMARIT FILMUL CU ATENTIE? CLICK AICI SI TESTEAZA-TI CUNOSTINTELE!

osp

 

Funcțiile suportului  video

Utilizarea suportului video în cadrul activității didactice poate fi foarte utilă pentru diferite faze de formare.
Fazele cele mai importante au fost identificate ca fiind: orientarea, activitatea frontală în clasă, activitatea didactică propriu-zisă/învățarea individuală și evaluarea/autoevaluarea.

Profesorul poate folosi suportul video în modul și în momentul în care consideră că este cel  mai bine pentru integrarea tuturor funcțiilor didactice. Cu siguranță, este esențial să se echilibreze în mod corespunzător momentul de expunere a videoclipurilor, ținând cont de caracteristicile cursantului, de  nevoile sale dar  și de  conformitatea celor propuse vizual cu ceea ce este necesar în practica profesională.

În continuare vom analiza cele patru etape:

Orientarea

Scopul etapei de orientare este de a sprijini procesul de alegere din partea beneficiarului. Modalitățile optime pentru ca participantul să obțină mai multe beneficii de la vizionarea clipurilor video sunt cu siguranță: vizualizarea integrală a clipurilor video simultan cu comentariile generale privind același videoclip. Aceste comentarii sunt concepute pentru a explica conținutul care se vizualizează de către participant și pentru a sublinia care sunt oportunitățile de creștere profesională individuală precum și cerințele solicitate pentru figurile profesionale care sunt reprezentate.

Cu cât este prezentat mai mult material, pe aceeași zonă de ocupare a forței de muncă, cu atât vor exista mai multe posibilități ca metoda didactică utilizată să aibă efect.

Un astfel de sprijin pentru alegerea personală oferă simultan o imagine de ansamblu asupra șanselor de ocupare a persoanei, un cadru ierarhic funcțional al  relațiilor de muncă  și o idee despre  procesele de producție în care profesionistul în cauză poate fi utilizat.

Activitatea frontală

Această etapă captează atenția grupului de participanți prin introducerea temei lecției și prin rezumarea subiectelor discutate anterior.

Modalitatea cea mai bună pentru ca această etapă să obțină maximum de  eficiență este cea de a alege și de a dezbate doar câte o competență pe rând pentru a o putea aborda în totalitate.

În scopul de a exploata cât mai bine această fază, proiecția trebuie pregătită din timp pentru a evita orice inconveniente care ar putea duce la distragerea clasei.

Activitatea didactică propriu-zisă/învățarea individuală

Obiectivul acestei etape este acela de a explica exemplificările utilizate în teorie reducând sarcina cognitivă și contextualizând conceptele exprimate.

Transferul cel mai important al acestei activități este simularea practicii, susținând dinamica de comunicare a clasei.

Modalitatea cea mai bună pentru a face ca un videoclip să aibă un impact mai mare este acela de a recurge la importanța comentariilor legate de vizualizarea videoclipului.

Vizualizarea pasivă de către cursanți ar fi total inutilă. În acest scop, videoclipul are pauze pentru a-i permite profesorului să facă comentarii.

Fiecare video care reprezintă prestații profesionale diferite face referire la situații optime ale profesiei, dar și la erori și inexactități. Astfel, cursanții sunt stimulați de profesor să aibă o viziune activă și ulterior își vor îndrepta atenția către identificarea și sublinierea modalităților operaționale care sunt reprezentate în videoclip.

Prin urmare, se vor putea reconstrui fluxurile de lucru normal, relațiile funcționale dintre profilurile profesionale diferite și identificarea output-urilor fiecărui proces de producție.

Prin vizualizarea videoclipului se poate prelungi perioada de atenție a clasei și se pot crea ocazii de participare directă a cursanților, inclusiv într-un mediu teoretic. Acest lucru se va putea obține dacă profesorul va ști să echilibreze cât mai bine timpul reușind să-l împartă în vizualizarea videoclipurilor, comentarii și discuții.

În situația în care video clipul este vizualizat individual, după finalizarea cursurilor, există avantajul alegerii momentului celui mai propice și al temporizării celei mai eficace. Neexistând presiunea timpului, vizualizarea poate deveni mult mai reflexivă, inducându-i subiectului raționamente comparative și legături teoretice care fixează mult mai bine contextul de lucru real.

Evaluarea/autoevaluarea

Această fază are scopul de a verifica în mod indirect ceea ce se învață în clasă și oferă suport și completare pentru testing și pentru verificările pe parcurs și finale.

Modalitățile de evaluare a cursantului prin intermediul videoclipurilor sunt multiple. Cursantului i se poate solicita să identifice instrumente speciale sau modalități de producție sau să identifice și să comenteze o greșeală sau să sugereze un punct de discuție cu clasa.

Videoclipurile pot fi oprite în punctele critice solicitând identificarea și comentarea motivului pentru care a fost oprit. O altă metodă poate fi aceea de a întrerupe o secvență operațională solicitând cursanților să presupună cum decurg imaginile după oprire.

În orice caz, testul video este o completare a diverselor probe de verificare a cunoștințelor. Permite o evaluare imediată a proceselor de lucru privind procedurile operaționale, facilitând contextualizarea testului. Pentru ca testingul video să fie mai eficient, trebuie acordată o atenție deosebită fazelor de stop, go și rewind.

În cazul autoevaluării, aceeași lipsă a presiunii din faza anterioară poate stimula conștientizarea responsabilă a punctelor critice din propria activitate zilnică și a nevoii de îmbunătățire a propriilor competențe.

Structura suportului video

Fiecare film include:

  • Un text citit sau o mărturie. Textul constă dintr-o introducere la profilul profesional, la specificația si descrierea sa generală, completată cu o introducere în competențele specifice analizate. Mărturia poate servi la clarificarea calității prestaţiei.
  • Secvența video. Obiectul secvenței video sunt principalele etape ale activităţii specializării prezentate, alese datorită importanței deosebite, semnificației sau dificultăţii.
  • Evidenţierea competențelor descrise în film. Facilitează dobândirea fiecărei competențe.

Există mai multe piste audio:

  • Prima pistă: textul în limba italiană, citit de o voce în limba italiană
  • A doua pistă: traducere a aceluiași text, citit de o voce în limba română
  • A treia pistă: comentariul explicativ, care însoțește imaginile operaționale
  • A patra pistă: comentariul muzical de fundal și/sau reproducerea sunetului legat de activitatea în sine.

Conținutul suportului video

 Pentru profilul profesional de ospătar au fost alese următoarele competenţe principale:

1)      O comunicare care să asigure satisfacția clientului;

2)      Servirea clientului.

1) Pentru o comunicare care să asigure satisfacția clientului, sunt evidențiate următoarele competențe:

a) Identificarea caracteristicilor principale ale fiecărui tip de client, înţelegerea cerinţelor sale pentru a-i satisface așteptările;

b) Utilizarea tehnicilor eficiente de comunicare cu clientul, și pentru a putea să se evalueze cu exactitate nivelul de satisfacție pentru serviciile primite;

c) Asigurarea calității serviciilor oferite, având în vedere că reprezintă contactul direct între structura de alimentaţie publică și client.

a) Pentru interpretareaprincipalelor caracteristici ale fiecărui tip de client, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Tipurile de clienți;
  • Parametrii de evaluare a clientului.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Interpretarea cerinţelor clienților;
  • Evaluarea tipului clientului.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Atenția la calitatea muncii;
  • Atenția la satisfacerea clientului.

b) Pentru realizarea unei comunicări eficiente cu clientul, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Stăpânirea comunicării interpersonale;
  • Tipurile de clienți;
  • Parametrii de evaluare a clientului.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Interpretarea nevoilor clienților;
  • Evaluarea tipului clientului;
  • Comunicarea eficientă cu clientul.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Atenția la calitatea muncii;
  • Atenția la satisfacerea clientului;
  • Capacitatea de a asculta;
  • Aptitudini pentru comunicarea interpersonală;
  • Înclinarea către politeţe;
  • Înclinarea către negociere;
  • Orientarea către răbdare.

c) Pentru a asigura calitatea serviciilor furnizate, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Standardele de siguranță alimentară;
  • Normele de igienă pentru produsele alimentare;
  • Parametrii de evaluare a integrității pentru produsele alimentare;
  • Parametrii de evaluare a calității pentru produsele alimentare;
  • Noţiuni de știința alimentaţiei;
  • Tipurile de elemente ale meniului;
  • Tipuri de clienți

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Interpretarea cerinţelor clienților;
  • Evaluarea tipului clientului;
  • Evaluarea integrității produselor alimentare;
  • Evaluarea calității produselor alimentare;
  • Aplicarea standardelor de siguranță alimentară;
  • Aplicarea normelor de igienă pentru produsele alimentare.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Atenția la calitatea produselor;
  • Atenția la calitatea muncii;
  • Atenția la nivelul de satisfacție al clientului;
  • Atenție la ordine;
  • Atenţia la curăţenie;
  • Autonomia în organizare;
  • Autonomia în gestionarea timpului;
  • Orientare către finalizare;
  • Capacitatea de a se conforma reglementărilor.

2) Pentru realizarea serviciului pentru client, sunt evidențiate următoarele abilități, luând în considerare efectuarea stilului de serviciu prevăzut, utilizarea căruciorului sau la gheridon, dacă este necesar pentru tăierea și servirea unor mâncăruri speciale (de exemplu fripturi), pregătirea unei farfurii separate pentru resturi (de exemplu coji, oase), aducerea unui fingerbowl (cană cu apă caldă și o felie de lămâie), în cazul în care se consumă anumite alimente cu mâna, având întotdeauna grijă să se respecte procedurile de igiena alimentelor și să se adopte un stil de comunicare în concordanță cu rolul. Ţinând cont și de pregătirea și păstrarea curate a instrumentelor necesare pentru servire (găleata cu gheață, tirbușonul, paharul pentru degustare, decantorul etc.). În cazul unui vin foarte vechi, se „clătește” decantorul cu vinul care va fi servit, rotind decantorul (astfel încât vinul să spele întreaga suprafață interioară), se varsă vinul în decantor, punând sticla deasupra flăcării unei lumânări, pentru a evita venirea sedimentelor la gâtul sticlei, se verifică starea de limpezime a vinului (cu ajutorul lumânării). Se verifică satisfacția clientului, se așează sticla de vin în coșul special, se amplasează cele necesare pentru turnarea vinului în apropierea mesei la care se servește.

a) Consilierea clienților cu privire la asocierea vinului cu felurile de mâncare comandate în funcție de sezon și de tipul de meniu, ținând cont de regulile de succesiune a băuturilor alcoolice și de temperatură și având grijă de a motiva propriile sugestii;

b) Servirea vinului, pregătind vasul cu gheață, tirbușonul, paharul pentru degustare, coșul pentru a păstrarea sticlei, termometrul, un șervețel;

c) Deschiderea sticlei, având grijă să fie curăţată gura sticlei și să se ţină eticheta de identificare a vinului îndreptată către client;

d) Examinarea vinului din punct de vedere organoleptic.Recunoașterea eventualelor caracteristici anormale, cum ar fi mirosul de plută sau mucegai, luând în considerare înlocuirea sticlei. Evaluarea temperaturii corecte a vinului care este servit, turnându-l în paharul de degustare, având grijă ca bustul să fie întors cel puțin un sfert către meseni.

e) Va fi servit primul clientul care a comandat vinul și, după aprobarea sa, vor fi serviţi ceilalţi meseni, ţinând sticla de la bază și ţinând mereu eticheta la vedere;

f) Prezentarea meniul oferit, recomandarea preparatelor și înţelegerea cerinţelor clientului, având în vedere să se ofere meniul clientului, cu atenţie în a păstra o distanță corectă faţă de client, îndepărtându-se de client în timp ce se așteaptă ca acesta să aleagă; se revine pentru a lua comanda, având grijă să se recomande preparatele zilei sau cele convenite cu bucătarul – șef; se iau tacâmurile și paharele care, în funcție de comandă, nu vor fi utilizate, se memorează cine a comandat diferitele feluri de mâncare pentru a servi clienții în mod corespunzător,se duce comanda la bucătărie și la casă.

g) Servirea la masă, având grijă să se completeze aranjamentul, aducând cu o tavă tacâmurile sau paharele care lipsesc;

h) Efectuarea serviciului pe partea prevăzută de tipul de serviciu adoptat, servind mai înainte persoana cea mai importantă, apoi doamnele și așa mai departe.

a) Pentru consilierea clienților cu privire la asocierea vinului, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Standardele de siguranță alimentară;
  • Normele de igienă a produselor alimentare;
  • Noţiuni de știința alimentaţiei;
  • Noţiuni de comunicare interpersonală;
  • Tipurile de vinuri;
  • Tipurile de clienți;
  • Tipurile de elemente ale meniului;
  • Cunoașterea oenologiei;
  • Parametrii de asociere a vinurilor cu preparatele alimentare;
  • Parametrii de evaluare a calității vinurilor;
  • Interpretarea cerinţelor clienților.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Evaluarea calității vinurilor;
  • Evaluarea clientului;
  • Efectuarea asocierii vinului cu preparatele alimentare;
  • Aplicarea standardelor de siguranță alimentară;
  • Aplicarea normelor de igienă a produselor alimentare;
  • Comunicarea cu clientul.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Atenția la calitatea produselor;
  • Atenția la calitatea muncii;
  • Atenția la satisfacerea clientului;
  • Autonomia în organizare;
  • Autonomia în gestionarea timpului;
  • Capacitatea de a se conforma reglementărilor.

b) Pentru pregătirea pentru servirea vinului, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Standardele de siguranță alimentară;
  • Normele de igienă a produselor alimentare;
  • Tipurile de vinuri
  • Tipurile de echipamente pentru servirea vinului;
  • Cunoașterea succesiunii băuturilor și a temperaturii;
  • Procedura de servire de vinurilor.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Aplicarea standardelor de siguranță alimentară;
  • Aplicarea normelor de igienă a produselor alimentare;
  • Executarea procedurii de pregătire a locului de muncă;
  • Evaluarea vinurilor;
  • Evaluarea echipamentelor pentru servirea vinului.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Atenția la calitatea produselor;
  • Atenția la calitatea muncii;
  • Atenția la ordine;
  • Atenţia la curăţenie;
  • Autonomia în organizare;
  • Autonomia în gestionarea timpului;
  • Orientare către finalizare;
  • Orientare către rapiditate;
  • Capacitatea de a se conforma reglementărilor;
  • Grija pentru instrumentele de lucru.

c) Pentru a proceda la deschiderea sticlei, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Standardele de siguranță alimentară;
  • Normele de igienă a produselor alimentare;
  • Parametrii de evaluare a integrității vinurilor;
  • Parametrii de evaluare a calității vinurilor;
  • Tipurile de vinuri;
  • Procedura de deschidere a sticlei de vin;
  • Tipurile de tirbușoane.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Aplicarea standardelor de siguranță alimentară;
  • Aplicarea normelor de igienă a produselor alimentare;
  • Evaluarea integrității vinurilor;
  • Evaluarea calității vinurilor;
  • Utilizarea tirbușonului;
  • Executarea procedurii de deschidere a sticlei de vin.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Atenția la calitatea produselor;
  • Atenția la calitatea muncii;
  • Atenția la satisfacţia clientului;
  • Autonomia în organizare;
  • Orientare către finalizare;
  • Orientare către rapiditate;
  • Atenția la ordine;
  • Atenţia la curăţenie;
  • Capacitatea de a se conforma reglementărilor;
  • Autonomia în gestionarea timpului.

d) Pentru testarea vinului din punct de vedere organoleptic, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Standardele de siguranță alimentară;
  • Normele de igienă a produselor alimentare;
  • Procedura de testare organoleptică a vinurilor;
  • Parametrii de evaluare a integrității vinurilor;
  • Parametrii de evaluare a calității vinurilor;
  • Tipurile de vinuri;
  • Cunoașterea teoriei degustării;
  • Procedura de degustare a vinurilor;
  • Noţiuni de enologie.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Aplicarea standardelor de siguranță alimentară;
  • Aplicarea normelor de igienă a produselor alimentare;
  • Evaluarea vinurilor;
  • Realizarea procedurii de degustare de vinuri.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Atenția la calitatea produselor;
  • Atenția la calitatea muncii;
  • Atenția la ordine;
  • Atenţia la curăţenie;
  • Atenţia la satisfacerea clientului;
  • Autonomia în organizare;
  • Autonomia în gestionarea timpului;
  • Orientare către finalizare;
  • Orientare către rapiditate;
  • Capacitatea de a se conforma reglementărilor;

e) Pentru comanda de servire la masă, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Standardele de siguranță alimentară;
  • Normele de igienă a produselor alimentare;
  • Tipurile de clienți;
  • Procedura de servire a vinurilor.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Aplicarea standardelor de siguranță alimentară
  • Aplicarea normelor de igienă a produselor alimentare;
  • Evaluarea clienţilor;
  • Executarea procedurii de servire a vinului.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Capacitatea de a se conforma reglementărilor
  • Atenția la calitatea produselor;
  • Atenția la calitatea muncii;
  • Atenția la ordine;
  • Atenţia la curăţenie;
  • Atenţia la satisfacerea clientului;
  • Autonomia în organizare;
  • Orientarea către finalizare;
  • Orientarea către rapiditate;

f) Pentru prezentarea meniului trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Noţiuni de știința alimentaţiei;
  • Noţiuni de organizarea afacerii în alimentaţia publică;
  • Tipurile de elemente ale meniului;
  • Tipurile de modificări sezoniere ale meniului;
  • Tipurile de clienți;
  • Stăpânirea comunicării interpersonale;
  • Procedura de primire a comenzii.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Aplicarea standardelor de siguranță alimentară;
  • Aplicarea normelor de igienă a produselor alimentare;
  • Evaluarea clienţilor;
  • Interpretarea cerinţelor clientului.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Atenția la calitatea muncii;
  • Atenția la ordine;
  • Atenţia la curăţenie;
  • Atenţia la satisfacerea clientului;
  • Autonomia în organizare;
  • Autonomia în gestionarea timpului;
  • Orientarea către finalizare;
  • Orientarea către rapiditate;

g) Pentru prezentare, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Standardele de siguranță alimentară;
  • Normele de igienă a produselor alimentare;
  • Noţiuni de organizare a afacerii în alimentaţia publică;
  • Parametrii de evaluare a integrității produselor alimentare;
  • Parametrii de evaluare a calității produselor alimentare;
  • Tipurile de elemente ale meniului;
  • Tipurile de servire în sala de restaurant.
  • Tipurile de echipamente pentru servirea în sala de restaurant;
  • Procedura de prezentare.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Aplicarea standardelor de siguranță alimentară;
  • Aplicarea normelor de igienă a produselor alimentare;
  • Evaluarea integrității produselor alimentare;
  • Evaluarea calității alimentelor;
  • Executarea procedurii de prezentare;
  • Utilizarea echipamentului pentru servire în sala de restaurant.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Îndemânarea;
  • Capacitatea de a se conforma reglementărilor;
  • Atenţia la calitatea muncii;
  • Atenția la ordine;
  • Atenţia la curăţenie;
  • Atenția la satisfacerea clientului;
  • Autonomia în organizare;
  • Autonomia în gestionarea timpului;
  • Orientarea către finalizare;
  • Orientarea către rapiditate.

h) Pentru procedura de servire de masă, trebuie să se țină seama de următoarele elemente de competenţă în ceea ce privește cunoștințele:

  • Standardele de siguranță alimentară;
  • Normele de igienă a produselor alimentare;
  • Tipurile de clienți;
  • Procedura de servire în sala de restaurant.

Următoarele competențe în ceea ce privește capacitatea:

  • Aplicarea standardelor de siguranță alimentară;
  • Aplicarea normelor de igienă a produselor alimentare;
  • Evaluarea clienţilor;
  • Executarea procedurii de servire în sala de restaurant.

Următoarele competențe în ceea ce privește comportamentul:

  • Capacitatea de a se conforma reglementărilor;
  • Atenția la calitatea produselor;
  • Atenţia la calitatea muncii;
  • Atenția la ordine;
  • Atenţia la curăţenie;
  • Atenția la satisfacerea clientului;
  • Autonomie în organizare;
  • Autonomie în gestionarea timpului;
  • Orientare către rapiditate.